Si amintirile raman gravate , riduri odata cu timpul ..Parea simplu sa uit, dar uneori eram nesigura .Eram pierduta intre trecut si viitor. Lumea indiferenta nu simtea, nu puteam lega sentimentele de cuvinte. Nu puteam imagina iubirea mai presus de zambete . Am cautat un refugiu sufletesc.Fara sperante am alergat disperata in cautarea acestui refugiu .Ma asfixiam cu lacrimi amare. Eram prostita de cuvinte si iluzii false. Si in final am decis sa dau uitarii atunci cand plecase.Si totusi inca vreau sa dau uitarii la tot ce a fost. Mi-am dat seama ca ce era banal , cu el prindea sens. Dar legatura dintre noi nu vroiam sa se termine .. Si totusi s-a terminat. Si el era sufletul cald ce l-am asteptat atata timp , refugiul pe care il cautam era alaturi de el .Si acum nu pot sa mai fiu aceeasi cand totul e schimbat , nu pot sa nu fiu indiferenta ,cand totul m-a marcat . Ma simteam abandonata . Si mi-am dat seama ca iubirea este un lucru ce se simte, nu zis prin cuvinte care odata si odata le vei uita .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu